Este corect ca sotul meu sa pastreze autoturismul nou in contextul divortului nostru?

Intrebare

Buna ziua,

Am intrat in casatorie detinand un autoturism personal pe care l-am folosit impreuna timp de 15 ani. In prezent, acest vehicul este nefunctional si neutilizat. Ulterior, am achizitionat impreuna un autoturism nou. In contextul divortului nostru, sotul meu afirma ca eu ar trebui sa raman cu masina veche, iar el sa pastreze autoturismul nou. Este acest lucru corect? Care ar fi modalitatea corecta de partaj in aceasta situatie?

Raspuns

In contextul unui divort, partajul bunurilor comune este o etapa cruciala si deseori emotionala. In situatia descrisa, exista trei aspecte principale de considerat: natura bunurilor dobandite inainte si dupa casatorie, contributia fiecarui partener si principiile legale aplicabile. In Romania, regimul matrimonial aplicabil automat in lipsa unui contract matrimonial este cel al comunitatii legale. Insa, sa vedem in detaliu ce inseamna acest lucru si cum ar trebui sa se faca corect partajul intre autoturismele detinute.

Natura Bunurilor Dobandite

Autoturismul pe care l-ati detinut inainte de casatorie este considerat un bun personal. Conform legislatiei romanesti, bunurile dobandite de fiecare sot inainte de incheierea casatoriei raman proprietatea personala a acestuia. Astfel, indiferent de cat de mult a fost utilizat in timpul casniciei de ambii parteneri, autoturismul vechi ramane bunul personal al celui care l-a achizitionat inainte de casatorie.

Pe de alta parte, autoturismul nou achizitionat in timpul casatoriei este considerat bun comun, indiferent de cine a contribuit financiar mai mult pentru achizitia sa. Aceasta inseamna ca acest vehicul trebuie impartit in mod echitabil intre cei doi soti.

Partajul Bunurilor Comune

In cazul unui divort, partajul bunurilor comune se poate face in mod amiabil, prin acordul partilor, sau in instanta, daca nu exista un acord.

Prin Acordul Partilor:
Intelegerea amiabila este deseori cea mai simpla si rapida solutie. Ambii parteneri trebuie sa convina asupra unei solutii juste care sa respecte contributiile si situatia financiara a fiecaruia. Daca sotul dvs. sugereaza ca dvs. sa ramaneti cu masina veche si el cu cea noua, aceasta ar putea fi o solutie daca sunteti de acord si considerati ca este echitabil. Totusi, evaluarea starii de nefunctionalitate a masinii vechi si valoarea de piata actuala a ambelor vehicule ar trebui sa fie considerate.

Prin Instanta:
Daca nu se ajunge la o intelegere amiabila, instanta va avea rolul de a decide partajul bunurilor comune. Instanta va lua in considerare toate aspectele relevante, inclusiv bunurile personale detinute inainte de casatorie, contributia fiecaruia la dobandirea bunurilor comune, necesitatile fiecarui sot si un eventual beneficiu financiar sau material.

Evaluarea si Distribuirea Echitabila

In caz de partaj judiciar, autoturismele vor fi evaluate pentru a determina valoarea lor de piata curenta. Masina veche, fiind nefunctionala, va avea probabil o valoare redusa. Daca acest lucru nu este clar pe cale amiabila, instanta va putea ordona o expertiza tehnica pentru a stabili valoarea fiecarui vehicul.

Daca valoarea autoturismului nou este considerabil mai mare decat cea a masinii vechi, instanta poate decide diverse modalitati de compensare financiara pentru a asigura un partaj echitabil. De exemplu, sotul care pastreaza autoturismul nou ar putea fi obligat sa plateasca o suma de bani catre celalalt pentru a echilibra partajul.

Solutii Alternative

Pe langa vanzarea autoturismelor si impartirea contravalorii acestora, angajarea unui mediator ar putea ajuta la negocieri echitabile si poate aduce la o solutie amiabila evitand astfel timp indelungat si costuri suplimentare din cadrul unui proces judiciar.

Concluzie

In concluzie, avand in vedere legislatia in vigoare si principiile de partaj ale bunurilor comune, autoturismul vechi ramane bunul personal al celui care l-a achizitionat inainte de casatorie, iar autoturismul nou, fiind bun comun, trebuie impartit in mod echitabil. Solutia cea mai armonioasa ar fi un acord amiabil, dar daca nu se poate ajunge la o intelegere, instanta va dispune masuri adecvate pentru a asigura o distributie corecta a bunurilor.